Ovid Densusianu - Ovid Densusianu

Büste von Densusianu in Densuș .

Ovid Densusianu ( rumänische Aussprache:  [oˈvid densuʃiˈanu] ; auch bekannt unter seinem Pseudonym Ervin ; 29. ​​Dezember 1873, Făgăraș – 9. Juni 1938, Bukarest ) war ein rumänischer Dichter, Philologe , Sprachwissenschaftler , Volkskundler , Literaturhistoriker und Kritiker, şef de şcoală poetică, Universitätsprofessor und Journalist. Er ist dafür bekannt, neue Tendenzen der europäischen Moderne in die rumänische Literatur einzuführen .

Als Sohn von Aron Densușianu, einem Universitätsprofessor an der Universität Iași , und Elena (geb. ca.) erhielt er 1892 einen Abschluss an der Philosophischen Fakultät der Universität Iași. Zwischen 1893 und 1895 studierte er in Berlin, Deutschland und Paris, Frankreich. Nachdem er 1896 sein Diplom an der École pratique des hautes études in Paris erhalten hatte, arbeitete er sich an der Universität Bukarest hoch und wurde schließlich 1901 Professor.

1918 wurde er ordentliches Mitglied der Rumänischen Akademie .

Densusianu war kurz mit Elena Bacaloglu verheiratet , die später den Faschismus bewunderte und die Nationale Italo-rumänische Kultur- und Wirtschaftsbewegung organisierte . Er ist auf dem Bellu- Friedhof in Bukarest begraben.

Schriften (Auswahl)

  • La Prize de Cordres et de Sebille, Paris, 1896
  • Aymeri de Narbonne dans la chanson du pelerinage de Charlemagne, Paris, 1896
  • Istoria literaturii române, București, 1898
  • Un Essai de Resurrection litteraire, Paris, 1899
  • ntre două lumi, Bucuresti, 1899
  • Histoire de la langue roumaine, Leroux, Paris, 1901
  • Folclorul, cum trebuie nţeles, București, 1910; zweite Auflage, București, 1937
  • Poezia nouă, Bucuresti, 1911
  • Limanuri Albe, București, 1912
  • Păstoritul la popoarele romanice. nsemnătatea lui lingvistică i etnografică, București, 1913
  • Graiul din Ţara Haţegului, Bucuresti, 1915
  • Originea păstorească a "Cântării Cântărilor", București, 1916
  • Heroica, București, 1918
  • Sub stânca vremei, București, 1911
  • Barbu Delavrancea, Bucureti, 1919
  • Literatura română modernă, I-III, București, 1920–1933; neu herausgegeben von I. Şerb, București, 1985
  • Salba clipelor, București, 1921
  • Dante i latinitatea, București, 1921
  • Sufletul lateinisch i literatura nouă, I-II, București , 1922
  • Vieaţa păstorească in poezia noastră populară, I-II, București, 1922–1923; zweite Auflage, București, 1943
  • Raze peste lespezi, Bucuresti, 1924
  • Evoluţia estetică a limbii române, IV, București, 1924–1938
  • In zorile vieţei, București, 1925
  • Flori alese din cântecele poporului. Viaţa păstorească in poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înţeles. Graiul din Ţara Haţegului, herausgegeben und Vorwort von Marin Bucur, București, 1966
  • Opere, I-VI, herausgegeben von B. Cazacu, V. Rusu und I. Şerb, București, 1968–1985
  • Ideal şi îndemnuri, herausgegeben und Vorwort von Călin Manilici, Cluj Napoca, 1980
  • Scrieri literare, Bucureti, 1998

Verweise

  • Aurel Sasu, Dicționarul biografisch al literaturii române (AL) , Paralela 45, Pitesti, 2006, S. 476–477 (auf Rumänisch)
  • Ion Diaconu şi Ioan Şerb (Hrsg.), Ovid Densusianu în amintirea şi conştiinţa Critica Românească , Editura "Grai şi suflet" - Cultura Naţională 2005, XXII (in rumänischer Sprache )